Ziua Mondială a Apei - 22 martie 2012 - "APA ŞI SIGURANŢA ALIMENTARĂ"

În cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite asupra Mediului Înconjurator de la Rio de Janeiro a fost adoptată, la 22 decembrie 1992, hotărârea prin care 22 martie devenea „Ziua Mondială a Apei”. S-a dovedit a fi o ocazie bună pentru a reaminti tuturor cât de importante sunt eforturile concrete de a oferi spre consum apa pură, precum şi identificarea problemelor şi găsirea de soluţii la aceste probleme.

Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat intervalul 2005-2015 ca fiind Deceniul Internaţional al Naţiunilor Unite în lupta „Apă pentru Viaţă” cu scopul de-a reduce numărul de persoane lipsite de apă potabilă, iar iniţiativa UE pentru o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, din cadrul Strategiei Europa 2020, promovează trecerea la o creştere durabilă bazată pe utilizarea eficientă a resurselor şi pe o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

În prezent planeta se confruntă cu penuria de apă, care s-ar putea transforma într-o criză serioasă în viitorul apropiat. Chiar dacă majoritatea suprafeţei planetei se află acoperită de apă, cea mai mare cantitate disponibilă la nivel planetar este apă marină, prea sărată pentru uzul uman. Din apa disponibilă rămasă, o parte se află în gheţari şi calotele glaciare, deci nu rămâne decât o mică parte din totalul apelor de pe glob pentru a ne satisface nevoile.

În timp ce ONU stipulează un consum minim de 50 de litri de apă pe zi pentru băut, gătit, spălat şi uz sanitar, pe plan global 40% din locuitorii planetei nu au acces la apă potabilă, în Europa, milioane de oameni suferă de pe urma lipsei de apă potabilă, iar alte milioane nu au acces la canalizare, scurgere sau instalaţii sanitare, iar în România o parte din totalul populaţiei nu beneficiază încă de apă potabilă distribuită prin sistemul public, iar o altă parte nu are acces la serviciile de colectare şi epurare a apelor uzate.

La nivelul Municipiului Câmpia Turzii şi Turda în prezent se desfăşoară ultimele acţiuni de reabilitare şi modernizare a reţelelor de apă şi calanizare prin proiectul „Extinderea şi Reabilitarea Sistemelor de Apă şi Apă Uzată în regiunea Turda-Câmpia Turzii” realizat în cofinanţare din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene.     

Calitatea apei poate influienţa la rândul ei siguranţa alimentelor.

Siguranţa alimentară este o componentă a securităţii alimentare şi a nutriţiei umane referindu-se la 3 aspecte pe care trebuie să le îndeplinească un produs alimentar şi anume:

1)                            să aibă valoare nutritivă intrinsecă care este exprimată prin calitatea şi cantitatea principalilor nutrenţi (proteine, lipide şi glucide) care sunt în acelaşi timp şi furnizori de energie;

2)                            să aibă o valoare nutritivă biodisponibilă cât mai ridicată.
Biodisponibilitatea alimentelor se referă la măsura în care nutrienţii, biomineralele, vitaminele şi substanţele biologic active sunt utilizate de organismul uman;

3)                            să aibă inocuitate adică:să fie salubru şi să nu pună în pericol consumatorul normal sănătos

Calitatea apei şi siguranţa alimentară la nivel mondial sunt afectate de:

1.      poluarea şi contaminarea rezultate în urma activităţilor umane şi industriale;

2.      efectul de seră –datorat în special gazelor provenite din industrie este accentuat de eliberarea a 70 de miliarde tone de metan prin topirea gheţarilor şi a permafrostului din Siberia. Metanul generează un efect de seră de circa 3 ori mai puternic decât dioxidul de carbon (la volume egale);

3.      creşterea cu aproximativ 3°C a temperaturii medii în acest secol;

4.      schimbările climatice şi încălzirea globală. Fiecare vară dintre ultimele a fost recunoscută de către specialişti ca fiind cea mai toridă de când se fac înregistrări meteorologice. Adevărul este că această tendinţă va continua. Fiecare iarnă dintre ultimele a pendulat între căldura nefirească şi fenomene extreme. Într-o ierarhie a ultimilor 150 de ani, cei mai călduroşi au fost ultimii 11. Încălzirea a afectat deja toate continentele şi oceanele.Oamenii de ştiinţă afirmă că aceasta este cea mai ascendentă tendinţă din istoria planetei şi că va continua să crească;

5.      anomalii climatice;

6.      creşterea temperaturii şi nivelului oceanelor, mărilor şi lacurilor;

7.      topirea calotei glaciare, desprinderea mai multor blocuri uriaşe de gheaţă;

8.      intensificarea dezastrelor naturale de la un an la altul : spre exemplu dacă în 2010 au avut loc 49 de furtuni tropicale, în 2011 s-au intensificat la 68. Dacă în 2010 au fost înregistrate 10 cicloane în 2011 numărul acestora a crescut la 18, iar anul curent până la această dată au avut loc 6 cicloane.Taifunuri în 2010 doar unu, iar în 2011- 6, uragane în 2010-12, iar în 2011-11, cu unul mai puţin. Numărul tornadelor a crescut de la un an la altul, iar în ultimii ani astfel de fenomene au fost înregistrate şi în România. În medie se poate observa că numărul dezastrelor, respectiv a furtunilor şi inundaţiilor naturale se intensifică de la un an la altul;

9.      deterioarea calităţii apei este un alt motiv pentru declinul în ceea ce priveşte apa disponibilă. Holeră, diaree, dizenterie, E. Coli şi infecţii cu salmonella, care se transmit prin apă, s-a descoperit că sunt responsabile pentru pierderea a peste 5 milioane de vieţi omeneşti în ficare an în ţările în curs de dezvoltare;

10. ploile acide, precum apele provenite din industrii care se infiltrează în pânza freatică afectează calitatea produselor agricole;

11. moartea milioanelor de peşti, crabi, broaşte ţestoase şi alte vieţuitoare în Anglia, Brazilia, Noua Zeelandă, America;

12. flora şi fauna indigenă ale Europei sunt afectate.În urma unei evaluări care  a avut ca obiect aproximativ 6000 de specii, s-a ajuns la concluzia că 44% dintre moluştele de apă dulce, 37% dintre peştii de apă dulce, 23% dintre amfibieni, 20% dintr-o selecţie de moluşte terestre, 19% dintre reptile, 15% dintre mamifere şi libelule se află în prezent în pericol;

13. secetă extremă, care afectează foarte mult siguranţa alimentelor.

14. scăderea debitului marilor râuri ale lumii din cauza irigaţiilor şi a secetei: Eufratul, Gange, Amazonul, Nigerul, Râul Galben din Nordul Chinei, Colorado din SV SUA.

15. terenurile care încă pot fi cultivate se confruntă cu scăderea rezervelor de apă pentru irigaţii. Pompele mecanice sunt folosite tot mai des pentru extragerea apei direct din pânza freatică, iar mai bine de jumătate din populaţia lumii trăieşte în ţări a căror rezervă de apă potabilă este în scădere.

Toate acestea sunt cauze care afectează foarte mult atât calitatea apei cât şi securitatea şi siguranţa alimentară.

Datorită ploilor acide, spre exemplu, culturile agricole sunt compromise, necesitând tratarea cu substanţe chimice, toxice care afectează mult calitatea lor, respectiv sănătatea consumatorilor, astfel încât am ajuns să nu mai mâncăm aproape nimic natural 100%.

Dezastrele naturale (inundaţii şi secetă) care se intensifică de la un an la altul au dus la scăderea producţiei de cereale şi la scumpirea alimentelor, care după cum susţile ONU şi Banca Mondială au atins un nivel record, aruncând în sărăcie şi foamete milioane de oameni şi generând proteste în mai multe ţări.

De exemplu în Africa mulţi oameni şi copii suferă sau mor din cauza foametei, a lipsei de apă potabilă şi sute de mii de animale de fermă au murit din cauza secetei în Somalia, Etiopia şi Kenia, pe când în ţările dezvoltate cum este Anglia oamenii aruncă la gunoi alimentele nealterate doar pentru că nu reuşesc să le consume când sunt încă foarte proaspete.

ONU consideră că foametea va lua amploare anul acesta datorită secetei.

Măsuri de economisire a apei şi siguranţei :

Ø      adoptaţi un regim alimentar care să evite mesele care necesită cantităţi mari de apă şi de energie pentru producţie şi transport precum carnea şi mesele preparate;

Ø      consumaţi apa îmbuteliată cu moderaţie: în Europa, apa de la robinet este potabilă şi puteţi monta un filtru pentru a o purifica. Apa îmbuteliată consumă multă energie pentru producerea, comercializarea şi reciclarea sticlelor de plastic;

Ø      cultivaţi pământurile evitând pe cât posibil utilizarea îngrăşămintelor chimice şi a sustanţelor toxice pentru tratarea culturilor;

Ø      folosiţi alimente bio;

Ø      beţi zilnic minim 2 litrii de apă;

Ø      consumaţi fructe şi legume proaspete.

Doar economisind toţi împreună putem contribui la flosirea echilibrată a  resurselor de apă şi putem contribui la îmbunătăţirea siguranţei şi calităţii aimentelor pentru că ceea ce mâncăm aceea şi suntem.

Sursă de inspiraţie : Internetul- site-ul Nasa, UE, ONU, Comitetului Interguvernamental pentru Schimbari Climatice (IPCC), Ora Pământului etc.