ZIUA INTERNAŢIONALĂ DE ACŢIUNE PENTRU CLIMĂ 15 mai 2012

Clima este definită ca o mediere a stărilor de vreme pe o perioadă de timp de ordinul a câtorva luni până la mii sau milioane de ani.

15 mai - denumită Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă - a luat naştere datorită schimbărilor climatice considerate una dintre cele mai mari provocări ale secolului nostru care ne afectează la nivel global.

Ca răspuns la provocările datorate schimbărilor climatice, în anul 1992 liderii mondiali şi experţii de mediu din peste 200 de ţări s-au reunit la Summit-ul care a  avut loc  la Rio de Janeiro adoptând Convenţia cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC), al cărei obiectiv este: “realizarea stabilizării concentraţiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să prevină perturbarea antropică periculoasă a sistemului climatic. Acest nivel va trebui realizat într-un interval de timp suficient, care să permită ecosistemelor să se adapteze în mod natural la schimbările climatice, astfel încât producţia alimentară să nu fie ameninţată, iar dezvoltarea economică să se poată desfăşura într-o manieră durabilă.”

            România a ratificat UNFCCC prin Legea nr. 24/1994 manifestâdu-şi în mod clar preocuparea faţă de schimbările climatice la nivel mondial şi voinţa politică de a îndeplini angajamentele ce derivă din această convenţie.

Prin schimbări climatice se înţelege modificări pe termen lung ale temperaturii, precipitaţii, vânt şi alte aspecte ale climei terestre. Convenţia privind Schimbările Climatice la nivelul ONU defineşte „schimbările de climat care sunt atribuite direct sau indirect unei activităţi omeneşti care alterează compoziţia atmosferei la nivel global şi care se adaugă variabilităţii naturale a climatului observat în cursul unor perioade comparabile”.

Gazele cu efect de seră, metanul eliberat prin topirea permafrostului, activitatea soarelui, poluarea vulcanică precum şi diminuarea stratului de ozon (cu rol în protejarea contra radiaţiilor UV), contribuie la încălzirea globală, respectiv la accentuarea schimbărilor climatice.

Efectele schimbărilor climatice:

• anomalii climatice: perioada ianuarie-martie 2012 a fost considerată cea mai caldă din istoria omenirii în comparaţie cu aceeaşi perioadă din anii precedenţi, temperatura medie a acestei perioade a fost cu 0,39⁰ C mai ridicată decât în secolul trecut pentru aceeaşi perioadă;
• în special în luna martie au fost înregistrate temperaturi peste media normală în mai multe regiuni ale  globului: Canada, SUA , Mexic, Europa, Argentina, Peru, Norvegia, Centrul şi Nordul Rusiei, India, China, Brazilia de Est, altele: Alaska, Australia, EV Rusiei şi anumite regiuni din Noua Zeelandă;
• în luna aprilie s-au înregistrat temperaturi de peste 30⁰C în : Austria, Germania, Cehia, România. În Câmpia Turzii temperatura a atins chiar şi 37⁰C, la începutul lunii mai;
• în SUA în timp ce în unele state s-a înregistrat o temperatură medie peste valoarea medie, în alte state temperatura a fost sub valoarea medie;
• apele mărilor şi ale oceanelor s-au încălzit, în special în Oceanul Arctic, în jurul Svalbardului, Marea Barents, Pacificul Central şi de Nord, Atlanticul de Nord, o parte din Oceanul Indian şi de Est;
• gheţarii se topesc în ritm alarmant, iar în luna martie în timp ce în emisfera nordică gheaţa a fost cu 3,4% sub nivelul mediu, la polul opus gheaţa arctică a fost cu 16% peste medie. Topirea gheţarilor modifică salinitatea oceanelor, contribuie la creşterea nivelului lor, şi al mărilor, şi nu în ultimul rând pune în pericol viaţa animalelor care trăiesc în aceste zone pentru că nu mai au gheaţă sufucientă pentru a putea vâna;

Viaţa animalelor de la Polul Nord este ameninţată datorită topirii calotei glaciare

• conform unui studiu al NASA s-au încălzit apele subterane;          
• precipitaţiile au variat la nivel global în cursul lunii martie, în cea mai mare parte a Europei s-a înregistrat secetă, în special în Spania şi Germania, iar în alte părţi ale globului: Brazilia, SUA, SE Africii, SE Asiei, în timp ce în Australia s-au înregistrat precipitaţii peste limita normală Asociate cu fenomenul  La Nina, prin care se înţelege un fenomen climatic caracterizat prin temperaturi neobișnuit de scăzute ale apei de la suprafața Oceanului Pacific în zona ecuatorială, opus fenomenului El Niño, caracterizat prin temperaturi neobișnuit de ridicate.Datorită curenților oceanici, efectul său asupra climei este resimțit în special în dreptul Indoneziei, Malaeziei, Australiei de Nord și Americii de Sud;
• ploi acide;
• intensificarea dezastrelor naturale, anul acesta, până în prezent au avut loc 8 furtuni tropicale (1W, Heidi, Danmbo, Ethel, Chril, Pakhar, Koji, Daphne), 14 cicloane (Thane, Chanda, Heidi, Funso, Iggy, 90L, Jasmine, Hilwa, Irina, 1S, Lua, 19S), alte furtuni (Brazilia, SV Asiei, Australia, Pakistan, NV Tunisie, Ţara Galilor,  Râul Issac Qeensland;
• inundaţii şi secetă extremă;
• În România s-au format tornade, care se intensifică, fenomen nou pentru noi, cu care ne confruntăm doar de căţiva ani;
• furtuni de nisip în număr de aproximativ 47 (Marea Arabiei, China, California, Ciar, Deşertul Sahara, Taklimakan, Gobi, SUA, Oceanul Atlantic, Peninsula Arabica, Vestul Africii, Japonia, New Mexico, Iraq, Egipt, Rusia, Europa de Vest, Mongolia etc;
• incendii:Chile, Australia, SUA, Kuweit, Siberia, Nepal, Asia Centrală;
• ierni grele sau călduroase şi veri foarte călduroase sau destul de reci;
• trecerea bruscă de la cald la rece, care se accentuează de la un an la altul;
• moartea milioanelor de peşti, crabi, broaşte ţestoase etc;
• foamete în diverse părţi ale globului, precum şi declanşarea numeroaselor proteste datorită scumpirii preţului la alimente.

            Uniunea Europeană ne propune câteva metode de combatere a schimbărilor climatice:

•  economisiţi energia prin izolarea caselor, înlocuirea aparaturii electrice care consumă mult cu alta mai puţin consumatoare;
•  reciclaţi, puteţi colecta selectiv deşeurile, refolosiţi ceea ce se poate refolosi, reduceţi cantitatea de deşeuri;
•  în locul autoturismului personal folosiţi mijloacele de transport în comun.

           Datorită intensificării anomaliilor climatice şi a dezastrelor naturale într-un ritm alarmant suntem datori să facem ceva pentru viaţa şi viitorul nostru şi al copiilor noştri.

          Sursă de inspiraţie: NASA, Solar, Dynamics Observatory (SDO), National Aeronauts and Space Administration, National Oceanic and Atmosferic Administration (NOAA), NASA Climate Change, UE, ONU, Agenţia Naţională de Meteorologie, Institutul Naţional de Seismologie Aplicată, Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu.

Întocmit: Daniela Georgescu, Ioan Spălnăcan,