Ziua internaţională a Alimentaţiei - 16 octombrie 2011

Anual, pe data de 16 octombrie, Ziua Internaţională a Alimentaţiei este sărbătorită şi în România. Scopul marcării acestei zile îl reprezintă focusarea atenţiei asupra urgenţei şi importanţei problemelor legate de populaţie. Este o dată simbolică şi de reflecţie asupra situaţiei generale de pe glob.

            Creşterea populaţiei mondiale constituie o problemă globală căreia i se caută explicaţii ştiinţifice şi i se propun strategii integrate la fel ca şi celorlalte probleme care au dobândit un statut global.

            În acest context, începând cu anii `90, România, ca şi majoritatea ţărilor europene, cunoaşte o schimbare a evoluţiei demografice, creşterea fiind înlocuită din păcate, de un declin demografic.

            Creşterea populaţiei globale nu este singura problemă cu care ne confruntăm, dar alături de măsurile de austeritate datorate actualei crize mondiale şi de condiţiile climatice a dus la agravarea  foametei în unele ţări, în special în Africa, după cum susţin unele studii, dar şi la numeroase proteste.

            Un raport al Naţiunilor Unite afirmă că suprapopularea planetei, prevăzută încă din secolul trecut de experţi, se întâmplă deja şi va duce la un dezastru planetar. Deja 925 de milioane de persoane suferă de foame pe mapamond.

Creşterea preţului la alimente duce la accentuarea crizei alimentare.

Potrivit statisticii a Organizaţiei pentru Alimente şi Agricultură a ONU (FAO), indicele preţurilor alimentare a ajuns la valoarea record de 231 de unităţi, informează RRA.

Conform raportului FAO se poate observa o triplare a preţurilor alimentelor în ultimii zece ani, în anul 2000 indicele preţului la alimente se situa la o valoare de 90 de unităţi iar în luna ianuarie a anului 2011 acest indice a ajuns la valoarea de 231 de puncte.

Escaladarea preţurilor alimentelor de bază a aruncat în sărăcie, în ultimul an, încă 44 de milioane de oameni, potrivit Băncii Mondiale.

Organizaţia Naţiunilor Unite mai are nevoie de încă aproximativ 700 de milioane de dolari anul acesta pentru lupta împotriva foametei care afectează Cornul Africii, a afirmat secretarul general al ONU, Ban Ki-moon.

‘În Somalia, foametea afectează regiuni întinse din sud. 750.000 de persoane riscă să moară de foame. Patru milioane au nevoie de ajutorul nostru de urgenţă. Zeci de mii de persoane au ajuns în Mogadiscio, ale cărei infrastructuri sunt depăşite’, a afirmat Ban Ki-moon în cadrul reuniunii organizate pe marginea Adunării Generale a ONU.

            “Trebuie sa ne reorientam către agricultură”, este mesajul Organizaţiei Naţiunilor Unite în ceea ce priveşte criza alimentară.

Deşi recolta de grâu şi nu numai a fost foarte bogată anul acesta, atât criza, cât şi foametea se adâncesc din ce în ce mai mult, la fel cum se adânceşte discrepanţa dintre bogaţi şi săraci.

În timp ce unii trăiesc în lux, alţii mor de foame, în timp ce unele ţări se bucură de belşug permiţându-şi chiar să arunce alimentele care se mai pot consuma încă, altele se confruntă cu o foamete cruntă, iar copiii sunt lăsaţi să moară de foame. Mâncarea este inegal distribuită pe glob.

Potrivit unui raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, o treime dintre alimentele produse anual pe planetă, adică 1,3 miliarde de tone,  se pierd sau sunt aruncate, în condiţiile în care aproape un miliard de oameni suferă de foame, informează agerpres.ro

În Europa şi în America de Nord, fiecare consumator aruncă la gunoi între 95 şi 115 kilograme de alimente pe an. Şi în ţările în curs de dezvoltare pierderile sunt mari, dar sunt date de tehnologia depăşită folosită la fabricarea produselor alimentare.

Scăderea calităţii alimentelor este o altă mare problemă , care duce la apariţia multor boli şi decese (ploile acide, poluarea, E-urile din mâncare, în special din mezeluri şi sucuri carbogazoase, mâncarea de timp fast-food etc).

Faptul că avem, cei mai mulţi dintre noi, o alimentaţie deficitară, este relevat de o rată în creştere a obezităţii, România aflându-se între primele 10 ţări din Europa în ce priveşte această afecţiune. La nivel mondial, peste un miliard de persoane sunt supraponderale.

. Românii au adoptat consumul produselor semipreparate, bogate în conservanţi şi aditivi alimentari, dăunătoare sănătăţii, în detrimentul gătitului în casă. Acest stil nou de viaţă a condus la creşterea incidenţei afecţiunilor cardiovasculare, a diabetului, a afecţiunilor gastro-intestinale, dar şi la o prevalenţă crescută a obezităţii.

Cele mai nocive E-uri sunt: E 102 sau tartrazina, E 951 (aspartamul), - E 954 (zaharina), E 952 (acidul ciclamic), 955 (sucraloza), E 120 se obţine din gândaci, E 150 sau caramelu, E 330, E 621, E133, E950, E952, E955.

Aditivii alimentari enumeraţi mai sus pot provoca mai multe boli precum: cancerul, scleroza, eplilepsia, maladiile Parkinson si Alzheimer, pot duce la obezitate care la randul ei, aduce alte boli – de ficat, cardio-vasculare şi chiar cerebrale, produc reacţii alergice, afecţiuni ale inimii, rinichilor, vederii, auzului, neurologice etc.

Sunt interzise copiilor şi femeilor însărcinate.

Ce ne recomandă ONU pe timp de criză şi nutriţioniştii?

-orientarea spre agricultură-susţine ONU;

-consumarea de legume şi fructe bio şi pe cât posibil proaspete;

-consumul de usturoi-cel mai puternic antibiotic natural - poate duce la prevenirea mai multor boli precum: tensiunea arterială, cancerul, astmul, bronşita, precum şi la detoxifierea organismului, după cum afirmă nutriţioniştii.

Trebuie sa avem grijă de sănătatea noastra!