ZIUA INTERNAţIONALă A BIODIVERSITăţII, 22 MAI 2012

Termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a variabilității organismelor vii în cadrul unui complex ecologic. Ea cuprinde diversitatea ecosistemului și diversitatea genetică a unei specii din acest ecosistem.

Biodiversitatea este natura sub toate formele sale, constituită din  toate organismele vii:plante, animale, microorganismele care le populează, dar şi genele acestor specii şi legăturile dintre ele. Este fundamentul vieţii, oferindu-ne hrană, medicamente şi îmbrăcăminte, iar insectele polenizează culturile. Fără biodiversitate nu am avea lemn şi combustibil, produse alimentare, textile şi medicinale. De asemenea joacă un rol critic în reglarea sistemelor naturale

(circuitul apei, clima) şi pentru unele resurse naturale de care societatea noastră depinde.

Datorită importanţei pe care o are păstrarea şi protejarea mediului, anual, pe data de 22 mai, se celebrează la nivel mondial Ziua Diversităţii Biologice, în concordanţă cu hotărârea Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (O.N.U.) care, la 20 decembrie 2000, a proclamat data adoptării Convenţiei pentru Diversitate Biologică – 22 mai.

Pierderea continuă a biodiversităţii a fost anonim recunoscută ca fiind cea mai urgentă problemă de mediu cu care se confruntă societatea de azi.

Cauze şi efecte:

Ø                 poluarea şi ritmul actual de distrugere:biodiversitatea planetei noastre nu se poate reface în ritmul actual de distrugere şi poluare provocate de om şi este în scădere continuă începând cu deceniul 1970 -1980. Topul celor zece ţări care consumă cele mai multe resurse naturale pe cap de locuitor este: Qatar, Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Danemarca, SUA, Belgia, Australia, Canada, Olanda şi Irlanda;

Ø                 poluarea a dus la moartea unei treimi dintre albinele lucrătoare la nivel mondial, în ultimii 15 ani şi la dispariţia numeroaselor colonii ale acestora, iar în jur de 30% dintre speciile de albine existene în Europa se află în pericol;

Ø                 albinele au un rol foarte important în viaţa plantelor, favorizând polenizarea florilor, dar sunt foarte utile şi pentru om. O mare parte din producţia agricolă la nivel mondial depinde de polenizarea realizată cu precădere de albine, iar moartea fără precedent a lor pune în pericol siguranţa alimentară;

Ø            poluarea, pescuitul, vânătoarea, distrugerea habitatelor pun în pericol viaţa animalelor, peştilor, moluştelor de apă dulce şi a păsărilor. În prezent sunt ameninţate cu moartea mai multe specii de peşti, balene, păsări, mamifere;

Ø            din cauza topirii calotei glaciare mai multe animale de la polul nord (morsa, ursul polar, vulpea polară, balenele Beluga, polifagul american) sunt ameninţate cu dispariţia pentru că nu mai au porţiuni suficiente de gheaţă unde să poată vâna;

Ø            mai multe specii de ciuperci şi fructele de pădure sunt ameninţate cu dispariţia;

În Delta Dunării biodiversitatea rezervaţiei este ameninţată, printre altele, de pescuitul iresponsabil, de vânătoarea ilegală care ameninţă specii pe cale de dispariţie şi de incintele îndiguite care blochează ciclurile fireşti ale naturii

             Ø             biodiversitatea Mării Negre este ameninţată de poluarea solului, a apei şi a aerului, cei mai importanţi factori poluatori fiind fluviile Dnepr, Don şi Dunărea;

Ø            recifele de corali din întreaga lume sunt ameninţate de aciditatea în creştere a oceanelor datorită fisurilor vulcanice, avertizează cercetătorii;

        Ø            defrişările-distrugerea permanentă a pădurilor, cu consecințe negative atât din punct de vedere social și economic, cât și în privința conservării biodiversității. Dispariția anumitor plante și animale nu reprezintă, însă, singura amenințare la adresa echilibrului ecosistemelor și a mediului înconjurător. Comisia Europeană estimează că despăduririle sunt responsabile pentru aproximativ 20% din emisiile de CO2 la nivel mondial, ceea ce are un impact semnificativ asupra schimbărilor climatice.Pădurile înmagazinează cantităţi semnificative de dioxid de carbon,  prevenind astfel creşterea concentraţiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă. Conform studiilor recente cele mai afectate sunt speciile de plante şi animale care populează cursurile de apă dulce şi lacurile din zona tropicală.

 S-a pierdut 30% din totalul speciilor de plante şi animale din această zonă cu cea mai mare biodiversitate de pe Terra.

 Defrişarea afectează atât echilibrul climatic cât şi viaţa oamenilor care trăiesc din vânzarea lemnului;

Ø            schimbările climatice, respectiv intensificarea dezastrelor naturale de la un an la altul;

Ø            inundaţii fără precedent şi secetă excesivă, care duc la intensificarea foametei respectiv la creşterea alarmantă a preţului alimentelor;

Ø            foamete, lipsa apei potabile şi numeroase proteste în mai unele părţi ale globului;

Ø            eroziunea solului creşte ameninţarea încălzirii globale;

Ø            expoziile solare, poluarea aerului, solului şi a apei, substanţele chimice folosite în agricultură, mâncarea modificată genetic pun în pericol viaţa şi sănătatea oamenilor;

Sfaturi pentru protecţia biodiversităţii:

Ø         folosiţi bateriile reîncărcabile, după perioada lor de funcţionare ar fi bine să le reciclăm dacă avem în localitate aşa ceva;

Ø         nu rupeţi florile cînd ieşiţi în natură, admiraţi-le aşezate pe codiţa lor în mediul natural pentru că au nevoie să ajungă la maturitate şi să facă seminţe (în special florile rare);

Ø         când culegeţi ciuperci ar fi bine sa aveţi un cuţit şi să le tăiaţi coada, nu să le    smulgeţi;

Ø         dacă vă place pescuitul şi din întâmplare prindeţi un peşte de o specie rară,  fotografiaţi-l pentru a avea dovada trofeului şi lăsaţi-l în libertate, mai mult ca sigur este o specie ameninţată;

Ø        când ieşiţi la iarbă verde aduceţi gunoiul generat într-o pungă acasă sau aruncaţi-l la cel mai apropiat container. Nimeni nu doreşte să viziteze locuri naturale pline de reziduuri.

Fiecare are obligaţia de-a nu distruge planeta noastră, ci de-a o păstra curată şi îngrijită.

Sursă de inspiraţie: Nasa, UE, salvatimediul.ro, Eco Magazin, Wikipedia.