ZIUA MONDIALă A SOARELUI, 21 IUNIE 2012

Soarele este steaua aflată în centrul sistemului nostru solar. Pământul, toate celelalte planete, asteroizii, meteoriții, cometele precum și cantitățile enorme de praf interplanetar orbitează în jurul Soarelui, care totuși, prin mărimea sa, conține mai mult de 99% din masa întregului sistem solar. Energia provenită de la Soare (sub forma luminii, căldurii ș.a.) face posibilă întreaga viață de pe Pământ, de ex. prin fotosinteză, iar prin intermediul căldurii și clima favorabilă.

Soarele este compus numai din gaz, mare parte hidrogen (71%), heliu (27%), alte 2% fiind în mare parte carbon, azot și oxigen. Energia se produce în interiorul Soarelui, în nucleu, unde materia este foarte densă și fierbinte. Temperatura acolo este de 15 milioane de grade (15.000.000 K), iar densitatea este de 200 de miliarde de ori mai mare decât pe Terra.

Câteva date despre soare:

• distanța față de Terra 1,496×10⁸ km (8,31 minute lumină);
• viteză 217 km/s pe orbită în jurul centrului galaxiei, 20 km/s relativ la viteza medie a stelelor învecinate;
• diametru mediu 1,392×10⁶ km (109 ori diametrul Pământului);
• circumferință 4,373×10⁶ km (342 ori diametrul Pământului);
• volum 1,41×10¹⁸ km³ (1 300 000 ori mai mult decât Pământul);
• masă 1,9891×10³⁰ kg (332 950 ori mai mult decât Pământul);
• temperatura la suprafață 5780 K;
• temperatura coroanei 5 MK ;
• temperatura miezului ~15,7 MK ;
• radiația medie 2,009×10⁷ W m^-2 sr^-1;
• caracteristicile rotației: înclinarea 7,25° (față de elipsă); 67,23° (față de  planul galaxiei);
• perioada de rotație la Ecuator 25,3800 zile (25 ^z9^h 7^m 13^s) ;
• viteza de rotație la Ecuator 7.174 km/h.

Atmosfera planetei noastre ne protejează de radiațiile care vin din Cosmos și de la Soare, dar noi avem un efect distructiv asupra acesteia: producem gaze dăunătoare atmosferei și defrișăm vegetația ce elimină dioxidul de carbon din aer.

Viața în viitorul apropiat de pe Terra depinde de noi, dar la scară mare depindem de modul în care se va schimba Soarele.

Importanța sa pentru viața de pe Terra nu poate fi subestimată: fără Soare noi nu am exista. Totuși Soarele poate deveni periculos, fiind nevoie să îl monitorizăm în continuu.

Exploziile solare din ultimul timp devin din ce în ce mai mari şi mai periculoase.

Furtunile solare pot produce arderea sateliţilor, perturbarea zborurile aeriene, perturbaţii în telecomunicaţii, unde radio, radar sau pot întrerupe curentul electric

La fiecare 11 ani Soarele atinge un maximum al activităţii sale când poate emite pe zi 2-3 CME ( ejecţii coronale de masă-particule încărcate electric, electroni și protoni emise continuu de Soare în spaţiu. Această emisie de particule elementare a primit numele de  vânt solar).

Cercetătorii avertizează că urmează ca Soarele să intre în următoarea perioadă de maxim, generând cantităţi imense de ejecţii coronale de masă, care au o viteză apropiată de cea a luminii şi  pot ajunge aproape de Pământ în câteva zeci de minute sau în câteva ore.

În mod normal câmpul magnetic al pământului de protejează de aceste ejecţii, deviindu-le şi împiedicându-le să ajungă în jurul Pământului.

În ultimul timp s-a format o fisură peste platoşa Pământului, peste Oceanul Atlantic din America de Sud până în Africa, iar recent s-a observat o slăbire a magnetosferei de 10 ori mai mare decât se credea posibil, ceea ce lasă suprafaţa deschisă la un flux imens de radiaţii solare.

Dacă acest câmp magnetic a slăbit, datorită inversării lui, susţin unii cercetători, particulele solare vor pătrunde în atmosferă creând nitraţi care vor distruge şi vor sfâşia stratul de ozon, ceea ce va permite să pătrundă un număr mare de radiaţii UV , ducând la creşterea ratei cancerului.

Furtuna solară produce o intrerupere a magnetosferei, fără de al cărei ajutor unda de şoc a particulelor va lovi sateliţii de pe orbită distrugându-le circuitele electronice, ceea ce va duce la căderea telecomunicaţiilor.

Când magnetosfera e lovită de ejecţiile coronale de masă, se generează curenţi electrici pe sol care, vor genera fluctuaţii de energie şi scurtcircuitarea transformatoarelor provocând pene de curent, iar când ejecţiile coronale de masă sunt prinse în magnetosferă dau naştere aurorelor boreale. Vor mai fi afectate GPS-urile avioanelor, undele radio, radar, sistemele bancare, cele din spitale, iar conform unor teorii se vor produce şi cutremure de pământ etc.