Din punct de vedere fizico – geografic, municipiul Câmpia Turzii este așezat în partea de sud – est a județului Cluj, în imediata apropiere a malului drept al râului Arieș și prin amplasarea sa este un nod de căi terestre de comunicație. Astfel, drumul național 15 leagă municipiul nostru de municipiile Turda (10 km), Cluj – Napoca (40 km) și Târgu Mureș (65 km). De asemenea, localitatea noastră este străbătută de drumul european E 60, drum care asigură legătura cu celelalte localități din țară și străinătate, facilitând în același timp accesul la cele două aeroporturi internaționale, Cluj – Napoca și Târgu Mureș. Din anul 2005 s-a început construcția autostrăzii Brașov – Oradea ce va trece prin partea de sud a municipiului. În partea de SE a orașului se află Baza 71 Aeriană “Gen. Emanoil Ionescu”.
Magistrala de căi ferate București-Oradea-Episcopia Bihorului trece prin localitate și asigură legătura cu celelalte localități din țară și străinătate, iar stația CFR a municipiului este una dintre cele mai cunoscute din Transilvania.
Suprafața administrativ – teritorială
Municipiul se întinde pe o suprafață de 2.379 ha, din care 30% reprezintă intravilanul localității și 70 % suprafața în extravilan.
Sub aspectul rețelelor stradale :
- șoseaua internațională E 60/DN 15 cu o lungime de 6,2 km;
- rețeaua stradală urbană cuprinde un număr de 133 de străzi cu o lungime totală de 47 km: 88 sunt asfaltate, 34 în curs de modernizare și 11 nemodernizate. Totalitatea căilor de comunicație aparțin domeniului public.
- rețele de iluminat: 47 km, nu există zone neacoperite
- rețele de canalizare: 42 km, 91%
- rețeaua de apă potabilă: 49 km,100 %
- rețeaua de alimentare cu gaz: 58 km, 100%
Sănătate
Personalul specializat din spitalul municipal, cele 2 policlinici, 10 cabinete medicale individuale se îngrijesc de sănătatea locuitorilor municipiului oferind servicii de calitate prin profesionalism și dăruire.
Primăria și Consiliul Local au susținut financiar achiziționarea aparaturii performante în vederea modernizării serviciilor medicale la nivel local.
Cele mai stravechi urme materiale de viata omeneasca care au fost scoase la iveala dateaza din faza timpurie a epocii neolitice(epoca noua a pietrei) din intervalul 6500-300 i.e.n. Alte materiale arheologice, de asemenea din epoca straveche, provin din eneoliticul tarziu (2700-2100 i.e.n.), apoi, pe masura inaintarii in timp, din faza de trecere de la eneoliticul tarziu la perioada timpurie a bronzului (1900-1700 i.e.n.),pe urma din epoca bronzului(1700-1150 i.e..n), precum si din prima varsta a fierului (1150-350 i.e.n.), si, in fine, din epoca dacica(secolul III i.e.n.-106 e.n.), corespunzatoare celei de a doua varste a fierului.
Epoca veche a antichitatii fiind reprezentata de mai multe probe arheologice si numismatice apartinand perioadei cand Dacia era provincie romana(secolele II si III e.n.) identificate in sus-numita arie, intre care si urmele mai multor asezari.
Din vremea de dupa retragerea la sud de Dunare a stapanirii imperiale a Romei, in asa numita epoca a marilor migratii a popoarelor(secolele IV-X), este semnalata recenta descoperire arheologica in teritoriul orasului Campia Turzii, a urmelor unei asezari a populatiei daco-romane, locuirea fiind data in secolele IV-V; in acelasi loc, s-au gasit resturi de complexe -locuinte si bordeie- mai noi, care provin din secolul VIII, ceea ce demonstreaza faptul ca, in asezarea aceasta a fost reluata locuirea de catre elementul autohton, romanizat, populatie rurala cu indeletniciri campenesti.Tot din secolele marilor migratii se mai cunoaste trecerea pe aici a avarilor(probabil in anul 700-inceputul secolului VIII), de la care au ramas morminte, precum si existenta in zona a unei asezari din secolele VII-IX, apartinand populatiei autohtone, impreuna cu urme de cultura materiala de epoca(cioburi de lut ars).
Abordand istoria orasului, se poate afirma ca acesta se numara printre cele mai vechi asezari atestate documentar in Transilvania evului mediu, intrarea sa in istorie petrecandu-se in urma cu 780 de ani.
Localitatea purtand numele de Campia Turzii s-a infiintat in anul 1925, prin Decretul regal nr.2456 din 25 septembrie , prin unificarea celor doua comune situate una langa cealalta, Ghiris si Sancrai.
Intrarea in istoria tarii a celor doua asezari, Ghiris si Sancrai, este fixata in scris de vechi documente care le atesta existenta.
Mai intai o prima mentionare documentara, datand din anul 1219, despre satul Sancrai, ce atunci se identifica cu mosia regala, asezarea purtand chiar in denumirea sa, pe cea de “sat al Sfantului Rege”(in document este scris in latina: “villa Sancti Regis”). Ghirisul si-a aflat prima sa atestare documentara intr-un document de la anul 1292, in care este pomenit ca mosie(in original: “terra Gerusteleke” -adica Pamantul lui Gerus).
In anul 1610 localitatea Ghiris este ridicata la rangul de târg, iar in anul 1950 Câmpia Turzii devine oras.
In 11 noiembrie 1998, prin Legea nr. 204 orasul Campia Turzii este declarat municipiu.
Populația municipiului Câmpia Turzii numără 28.595 de persoane, din care 14.019 (49%) bărbați și 14.576 (51%) femei. Raportat la județul Cluj, populația municipiului Câmpia Turzii reprezintă 4% din cea județeană, fiind al patrulea centru urban ca număr de locuitori după Cluj Napoca (reședința de județ), Turda și Dej. Datele obținute la Recensământul populației și locuințelor (1992, 2002 și 2011) indică o scădere constantă a populației urbane a județului Cluj în perioada 1992-2011, cea mai mare de 24,2% înregistrându-se în municipiul Câmpia Turzii.
Densitate – caracteristici demografice
Densitatea populației este de 1.204,51 loc./km² dacă luăm în considerare întreaga suprafață a municipiului și de 2.991,1 loc./km² (cca. 30 loc. / ha) dacă ne raportăm doar la suprafața intravilanului. În primul caz avem o densitate relativ mare a populației, superioară mediilor naționale sau județene (cca. 960 loc / km2 la nivel județean). Densitatea în intravilan este una moderată, care sugerează existența de rezerve interne de teren pentru dezvoltare spațială.
Evoluția populației în perioada 1992-2014, conform datelor anuale înregistrate de către Institutul Național de Statistică, arată o scădere constantă a populației în Câmpia Turzii și Turda. În comunele învecinate – Călărași, Luna și Viișoara – evoluția populației a fost oscilantă, înregistrând o scădere în perioada 1992-2000 și o ușoară creștere între 2000 -2009, pentru ca din 2010 să se observe o nouă scădere. Conform datelor statistice, tendința generală este de reducere a populației la nivelul municipiului Câmpia Turzii. Această tendință este cauzată de trei factori principali: restructurarea masivă a economiei orașului, emigrarea populației și scăderea natalității. Restructurarea masivă a economiei orașului a avut ca efect o migrație a populației atât internă cât și externă. Această diminuare a populației municipiului se încadrează însă în tendința generală de scădere a populației înregistrată la nivel național în ultimele două decenii.
Structura etnică
Structura etnică a populației municipiului Câmpia Turzii se prezintă astfel: 80,95% români, 6,65% maghiari, 5% romi, 1% alte naționalități și 7% fără naționalitate declarată. În perioada 1992-2011, populația românească a scăzut cu aproximativ 10% (de la 90,13% la 80,95%) și a crescut mult proporția populației de etnie romă (de la 0,55% la 5%). Municipiul Câmpia Turzii a devenit atractiv pentru romi după 1992, numeric populația de etnie romă crescând de 6,9 ori – de la 162 de persoane în 1992 la 1.125 în 2011. Între recensămintele din 2002 și 2011, numărul etnicilor romi a scăzut cu 125 de persoane.
Structura confesionară
Principalele confesiuni existente în Câmpia Turzii sunt ortodoxă – 75,8%, reformată – 6%, penticostală – 4%, greco-catolică – 1,5%, romano-catolică – 1%, Martorii lui Iehova – 2%. Comparativ cu Recensământul populației și locuințelor (RPL) din 2002, au scăzut numărul ortodocșilor (cu 4.987 de persoane), al greco-catolicilor (s-a redus la jumătate), al reformaților (cu 566 de persoane) și al romano-catolicilor (cu 149 de persoane).
