Prima Școală Românească din Câmpia Turzii

345

La 20 ianuarie 1879, obștea enoriașilor bisericii greco-catolice din Ghiriș-Arieș a luat hotărârea să edifice în mijlocul satului o școală «din piatră», pe cheltuiala proprie, așa cum rezultă din adresa scrisă la 7 februarie 1879 de către Ion Hațegan, administrator protopopesc, trimisă Inspectoratului Regesc de Școli din Turda. Prin contribuția populației românești a fost cumpărat terenul și prin clacă s-a construit clădirea Școlii Române, dată în folosință la 20 septembrie 1879 (stil nou), așa cum consemnează inscripția de pe placa de piatră așezată atunci pe frontispiciu. În 1879, în locul vechii școli din Ghiriș-Arieș, o clădire din lemn, situată alături de Biserica Greco-Catolică, a fost ridicat un nou local de școală din cărămidă, respectiv Prima Școală Românească din Câmpia Turzii, str. Avram Iancu, nr. 8.
După desființarea Bisericii Române Unite în anul 1948, imobilul a servit drept dispensar TBC al Policlinicii Orășenești.
Școala este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, cod LMI CJ-IV-m-B-07858.
Placa memorială de pe frontispiciu, are următorul text: